REZULTATELE CONSULTĂRII NAȚIONALE ,,TTIP: ROMANIA’S VOICE’’

 REZULTATELE CONSULTĂRII NAȚIONALE ,,TTIP: ROMANIA’S VOICE’’ – MAI-OCTOMBRIE 2015

Interesele ofensive ale economiei românești sunt următoarele:

  1. Încălțăminte

Eliminarea tarifelor la exporturile de încălțăminte în SUA; acestea sunt foarte mari, în funcție de tipul de încălțăminte ajungând până la 37.5% la prețurile FOB. România are o tradiție importantă în domeniu, are jucători pe mai multe plaje de calitate, actori care sunt deja prezenți sau testează piața americană, inclusiv sub brand propriu. Prin urmare, reducerea tarifelor ar fi un beneficiu direct și major pentru ei.

  1. Produse ceramice

Eliminarea tarifelor la exporturile de produse ceramice în SUA; este un alt domeniu de tradiție românească, puternic afectat de concurența produselor din Asia, cu probleme însă de accesare a pieței americane, din nou din cauza tarifelor mari, variind, pentru diferite categorii de ceramică, între 8.5% și 28%: în lumea de astăzi un astfel de tarif este absolut prohibitiv.

  1. Software, engineering, vânzători bunuri şi echipamente industriale

Industria de software, engineering, dar și vânzătorii de bunuri și echipamente industriale, doresc eliminarea sau facilitarea vizelor pe termen scurt pentru lucrătorii detașați în interes de serviciu. Dincolo de discuția generală legată de vize în SUA, este vorba despre detașarea, pe o durată foarte scurtă, de zile sau săptămâni, de personal care să facă instruire cu clienții pentru softuri, soluții inginerești sau de consultanță produse în România, ori service sau întreținere pentru bunuri și echipamente industriale vândute în SUA. Acestea sunt activități pentru care, în general,  economic nu are sens implantarea directă sau permanentă în Statele Unite. Nu poți semna sau fi serios într-un contract fără să știi că ai posibilitatea să-ți trimiți la nevoie echipa să îi aplice clauzele la fața locului, într-un interval de timp previzibil.

  1. IT&C

Obligații de localizare a datelor: România fiind o putere în domeniul IT, șansele de a avea centre de date localizate în România sunt mai mari decât pentru alte țări. Fapt pentru care eventuale obligații de localizare a datelor la nivel național în alte state limitează șansele de creștere a acestui domeniu în România. Din aceste motive, la care se adăuga deschiderea culturală către lume și globalizare, industria românească de IT dorește evitarea prin sau în interiorul TTIP a obligațiilor de localizare a datelor: piața și competențele locale trebuie să decidă. Trebuie, deci, definite alte modalități pentru autorități de a avea acces la date, în condițiile legii: jurisdicția nu cere neapărat localizare fizică.

  1. Automobile, componente și accesorii auto

Componente și accesorii auto: este un alt domeniu în care România a devenit o putere industrială. Cu cât mai multe standarde și reglementări sunt identice sau recunoscute reciproc între SUA și UE, cu atât mai mari șansele ca furnizorii generaliști de piese, componente și accesorii auto (dispozitive de iluminare, geamuri, ștergătoare de parbriz, pneuri, baterii, centuri de securitate, oglinzi retrovizoare, etc), să poată vinde și în SUA.

  1. Industrii energointensive

Industriile energo-intensive românești, în particular cea chimică, au probleme în a concura pe piața SUA din cauza energiei foarte ieftine de care beneficiază competitorii americani. Liberalizarea deplină a comerțului cu energie, în special cu gaz lichefiat (LNG), este deci și o cerință românească, acesta fiind unul dintre factorii care pot duce la o reechilibrare a prețurilor între cele două maluri ale Atlanticului, în plus față de beneficiile pentru securitatea energetică a Europei. Negociatorii europeni trebuie să țină cont de această realitate atunci când negociază reducerile de tarife vamale la produse precum aluminiul: dacă protecția existentă este eliminată, diferența de preț la energie, respectiv existența unui preț al carbonului în Europa ne expun aceste industrii la un risc major de restrângere de activități sau chiar dispariție. Aici interesul ofensiv și cel defensiv sunt strâns legate.

  1. Tehnologii industriale inovative

O tehnologie inovativă românească (vidarea oțelului lichid) care a fost adoptată pe scară largă în industria siderurgică mondială nu a pătruns și în SUA în special din cauza energiei ieftine disponibile acolo și diferenței între standardele de emisii de carbon dintre SUA și UE. Acest exemplu arată cum punctul 7 este vital pentru competitivitatea economică a Europei în general, dincolo strict de industriile energointensive.

  1. Exporturile de apă minerală

Exporturile de apă minerală românească sunt îngreunate de obligația de a obține licențe separate în statele SUA. California și New York, în particular, au condiții de acces pe piață foarte stringente și bineînțeles diferite, presupunând atât licențierea apei cât și omologarea fabricii propriu-zise. Legislația americană cere de asemenea tratarea apei cu lămpi cu raze ultraviolete, care sunt interzise de legislația europeană și creează necesitatea separării liniilor de îmbuteliere.

Cerințe:

  • Recunoașterea de către cât mai multe state SUA a autorizațiilor de punere pe piață emise de autoritățile române/europene; aceasta nu contrazice neapărat federalismul american: statele americane pot accepta în TTIP recunoașterea automată a standardelor europene;
  • Recunoașterea reciprocă a laboratoarelor de testare,
  • Renunțarea la obligația de a folosi lămpi cu raze ultraviolete care creează costuri suplimentare fără niciun beneficiu real, apa europeană nefiind autorizată decât dacă are o puritate originară care prin definiție face lămpile UV inutile.
  1. Fabricarea și întreținerea aeronavelor

Administrația Federală pentru Aviație (FAA) a SUA să acorde tratament național furnizorilor europeni de servicii de întreținere a aeronavelor. Inspecțiile pentru certificarea companiilor care pot furniza servicii de întreținere companiilor aviatice americane trebuie să fie posibile în aceleași condiții pentru furnizorii americani şi europeni de astfel de servicii.

  1. Accesul la tehnologii de ultimă generație

Eliminarea României (și a altor state Central și Est Europene aliate ale SUA) de pe lista de țări care au nevoie de o licență specială de export pentru anumite tehnologii de vârf, cum ar fi calculul de înaltă performanță. Aceste restricții afectează competitivitatea economică a României.

  1. Exportul de carne, preparate şi produse din carne

Recunoașterea echivalenței între sistemul de inspecție român/european și cel american pentru exporturile de carne și produse din carne. Recunoașterea poate fi dublată și întărită de un sistem de inspecție reciprocă cu o frecvență redusă.

Până la recunoașterea echivalenței depline între sistemul european și cel american, introducerea de termene limită obligatorii pentru expedierea către partea cealaltă a rapoartelor de inspecție.

  1. Industria farmaceutică – vezi document separat
  1. Piese, componente, subansamble industriale

Recunoașterea echivalenței proceselor de sudură și de testare non-distructivă între SUA și UE. Chiar unificarea sau armonizarea completă pot fi luate în calcul pentru aceste procese care tehnic se bazează pe aceleași principii. Furnizorii români și personalul lor trebuie să fie certificați de către auditori independenți atunci când furnizează componente industriale specializate, care sunt limitate ca volum de vânzări. Aceasta în ciuda faptului că standardele europene în aceste materii, bazate pe cele germane, sunt foarte stricte.

  1. Exportul de vin

Eliminarea taxelor vamale aplicate exporturilor europene pe piața americană care încă mai există. Deși destul de mici, acestea încă îi afectează proporțional mai mult pe exportatorii de vinuri cu valori moderate. Alți actori din industrie preferă însă să fie păstrate taxele vamale existente la importurile de vinuri europene în SUA, dar ca UE să păstreze la rândul ei taxele existente la importuri de vinuri americane în Europa. Un număr de exportatori de vinuri ar dori ca procedura de aprobare a unei noi etichete de vin pentru piața SUA să fie mai simplă și să dureze mai puțin (durata actuală este de aproximativ șase luni).

  1. Exportul de pălincă (spirtoase)

Costul licenței de import pentru tării este prohibitiv pentru micii exportatori. Aceștia trebuie să apeleze la un broker/intermediar care înregistrează eticheta, plătește licența de import și capătă la schimb monopolul distribuției în SUA. Licența de import joacă rolul unei adevărate bariere la intrarea pe piață.  Licența de import spirtoase ar trebui menținută doar pentru scopuri statistice și să fie automată sau cvasi-automată pentru producători de spirtoase care vând legal în Uniunea Europeană.

 

Interesele defensive ale economiei românești sunt următoarele:

  1. Importuri carne de pasare

Neacceptarea importurilor de carne de pasăre tratată cu apă clorinată din Statele Unite. Aceasta este o dorință socială largă, existând o memorie colectivă negativă a pulpelor americane presupus tratate cu hormoni de creștere din anii ’90, cât și a industriei, care consideră că este supusă la standarde mai numeroase, înalte și costisitoare, de-a lungul întregului proces de producție, decât competitorii americani.

  1. Importuri de îmbrăcăminte

O parte a industriei românești de textile se teme că reducerea tarifelor la importurile de îmbrăcăminte din SUA va avea ca efect înlocuirea produselor românești pe piața europeană. Alți reprezentanți consideră că acest pericol nu este real, produsele românești, în general fabricate în lohn, fiind deja poziționate pe piețele globale față de cele americane și chinezești, cu care pot concura pe segmentul de piață de înaltă calitate pe care se situează.

  1. Exportul de mobilă în SUA

Păstrarea unor termeni avantajoși de acces pe piața SUA în raport cu competitorii din Vietnam și alte state asiatice membre ale recentului tratat cu zona Pacificului încheiat de SUA (TPP). Prin avansul conferit de concesiile obținute în TPP, concurenții asiatici pot înlocui pe piața americană mobila construită în România.

 

Cerințe referitoare la procedurile vamale:

  1. Exporturi de paste: pentru companii cu un istoric pozitiv pe piața SUA, renunțarea la obligația de a completa și atașa un formular de export P2 pentru fiecare expediere individuală.
  1. În cazul unui control vamal aleatoriu sau bazat pe analiza de risc, ori, în cazul produselor alimentare al unui control neanunțat al FDA, să se instituie un număr maxim de zile pentru efectuarea controlului. Aceasta este o condiție esențială pentru ca exportatorii să își poată respecta termenele de livrare asumate prin contract, cu atât mai importantă în situația folosirii sistemului de livrare just in time.
  1. În cazul în care termenul maxim de la punctul precedent nu este respectat, dacă controlul a arătat că exportatorul a respectat toate reglementările legale, acesta să nu mai fie facturat pentru zilele suplimentare de staționare a mărfii în vamă sau port, ci autoritatea care a depășit termenul pentru efectuarea controlului.

 

Cerințe orizontale:

  1. Oferirea de informație sistematizată despre procedurile și reglementările legale pentru accesul pe piața SUA, pentru diferite grupe de produse.
  1. Mai multe – și mai bine finanțate – activități de promovare a exporturilor, inclusiv prin participarea la târguri și expoziții în SUA.
  1. Eliminarea vizelor pentru călătoriile de afaceri (ca prim pas către eliminarea completă).

 

 

Cerințe sociale şi de mediu din partea sindicatelor şi societății civile:

  1. Introducerea unui capitol dedicat IMM-urilor cu prevederi substanțiale pentru a le sprijini pe acestea în accesul pe piață.
  1. Partea europeană să insiste ca SUA să ratifice toate convențiile de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
  1. Evitarea oricăror prevederi în TTIP care să limiteze sau să constrângă sistemul european de negocieri colective.
  1. Evitarea coborârii standardelor europene de securitate şi sănătate în muncă.
  1. Evitarea limitării oricăror standarde sociale sau de mediu europene.
  1. Sindicatele şi o parte semnificativă din societatea civilă împărtășesc îngrijorările colegilor din Vestul Europei în legătura cu sistemul de arbitraj între companii şi state (ISDS). Dincolo de îndoielile legate de sistemul ISDS ca atare, acesta este văzut ca un risc sistemic, ducând la auto-cenzură din partea guvernelor în legătură cu reglementări viitoare din domeniul social sau de mediu.